N-o sa ma apuc acum sa va incarc mintea cu date statistice, ca asta puteti vedea si pe site-ul primariei, ci am sa va spun cate ceva despre pozitia geografica si ce puteti sa vizitati pe aici, daca ajungeti din intamplare sau premeditat, o descriere fizica si o scurta istorie a localitatii care ,de multe ori, se confunda si se pierde  in primele timpuri de injghebare romaneasca si cu legendele formarii acestui popor.

Situata pe ruta Campulung Muscel- Rasnov sau generic Culoarul Rucar- Bran, la poalele vestice a Muntilor Leaota, in estul Iezerului si sudul Pietrei Craiului, localitatea poate fi un punct de plecare pentru aventuri pe cararui de munte.

Negru Voda pe aici si-a facut veacul pana cand s-a hotarat( de frica la pecenegi) sa urce Mateiasul si sa intemeieze prima capitala la Campulung. Binenteles ca, odata ce l-a intemeiat, urmasul roman s-a hotarat sa ridice o manastire, care ia ghiciti cum se numeste? Se numeste Manastirea Negru Voda si o puteti vizita cand ajungeti in oras. Daca aviditatea de incarcare spirituala sporeste , iesiti din oras catre Rucar – Bran si la poalele Mateiasului , la doar 1 km, vizitati Manastirea Namaesti si casa memoriala a poetului “ce sa fie …nu-i nimic….a trecut acceleratul”.

Dupa ce ati vizitat, incepeti sa va cocotati spre varful Mateiasului pana dati de un Mausoleu, ridicat in cinstea eroilor cazuti pe la 1918 in lupta cu dujmanul neamt. Acolo si ceva mai jos, trebuie neaparat sa aveti niste aparate foto ca sa prindeti peisajul cu Valea Mare, cu masivul pietros din Valea Caselor la al carui poale se afla com. Dragoslavele, cu meandrele Dambovitei care-si face loc printre munti si cu niste culori (mai ales toamna)de te pune pe ganduri “bai, ce tara avem”.

Si cu privirea, ba in stanga ,ba in dreapta, intrati in Com. Dragoslavele si va puteti caza la una din pensiunile locale, sau daca ati facut o rezervare la noi ,sunteti bine-veniti.

Dupa “hodigna”, trebuie sa va decideti pe unde sa va mai clatiti ochii si sa va dezmortiti picioarele. Prin spatele Cabanei, pe un traseu de 30 min., urcati prin padure, treceti prin poienite, coborati pe malul Dambovitei si ati ajuns la “Schitul Dragoslavele” si la resedinta Patriarhala, intemeiata de Miron Cristea, primul Patriarh al Romaniei.

Daca exista dorinta si chef de drumetie, plecam de la cabana  :catre est pe Valea Caselor spre cabana vanatorilor de munte si-n 30 min suntem in Prislop ,de unde privim  Coltii Ghimbavului , creasta Pietrei Craiului, Cioara,Muntele Albescu pana-n Secari, Cumparata Mare si Crucea din Vartoapele .De acolo,pe vechiul drum prin mijlocul padurii coboram sub Colti si tinem cursul apei Ghimbavului si ve-ti vedea una din cele mai frumoase chei; este drept ca sunt foarte inguste cat sa intre doi oameni dar pt 2 km cat au ele, merita efortul.Continuam traseul si dam de Cheile mari ale Dambovitei (de departe cele mai spectaculoase din Carpati) si chiar de pesteri inca active (Pestera Uluce).Catre vest, urcam pe Valea Frasinului  pana pe Vf.Capitanul si..si… n-am cuvinte ;imagineaza-ti ca de acolo privesti spre nord si nord est si vezi in toata maretia Bucegii si Piatra Craiului, spre vest Iezerul si Vf Papusa, in est Leaota cu toate vaile sale iar in sud Mateiasul , Vf Pravat si Valea Namaestiului. Daca nu aveti chef sau timpul nu permite deplasarea prin paduri si drumuri forestiere, puteti face trasee  pe tot Culoarul Rucar- Bran (tot culoarul are 35 km) si-l puteti strabate in 45-60 minute fara sa vezi nimic sau…. Ce poti vedea daca te hotaresti sa faci o mica excursie?  Iesind de la cabana in sosea, tineti drumul Brasovului prin Rucar si la 5-10  minute cu auto, faceti stanga spre Dambovicioara, apoi intrati pe Cheile Dambovicioarei , mergeti printre stanci abrupte pe cursul apei ( drumul auto este acceptabil) si ati ajuns la Pestera Dambovicioara , unde ghizi va vor fi copilasi de 10 ani. O vizitati si puteti urca pana la  Cabana Brusturet( care s-a refacut dupa epoca incendiilor  in care ardeau toate cabanale )si de acolo pe Valea Seaca (stiti voi.. Cine trece-n Valea Seaca/ cu hangerul fara… Andri Popa…,cred ca Alecsandri acolo l-a vazut) si iata-ne ajunsi pe versantul sudic al Pietrei Craiului. Cand va intoarceti, catre soseaua principala, e bine sa faceti stanga pe sub Oratie ( intrebati ca desi drumul e facut recent, nu mai este indicator) si ajungeti la ceea ce a mai ramas din vechea cetate Oratia sau mai bine cunoscuta in istorie ca Lupta de la Posada, cu Basarab 1-ul si Robert Carol de Anjou, lupta in care au batut ai nostri. Cetatea a stat in picioare si a fost ingrijita de austrieci pana in 1918 cand romanii s-au gandit sa faca depozit de armament iar soldatul roman n-a prea fost atent cu focul si a facut” boom”. Daca ati ratat-o, nu-i nici o problema ; urcati Podul Dambovitei spre Fundata  si in singura parcare relativ amenajata din Dealul Sasului, printre peturi si gunoaie aruncate de “iubitorii de frumos “  puteti vedea ruinele cetatii, cu ajutorul pretios ale unei babute care vinde cascavea afumata (apropos sa nu cumprati ca va intepati). Coborati pana la ea, intrati pe poteca din padure si iata-te pe cheile Oratiei (nu va aventurati fara echipament, nu pot fi strabatute decat prin catarare sau rapel, insa le puteti privi).Plecati mai departe spre cea mai inalta localitate din Romania, Fundata ,si veti avea o imagine de generic cu Piatra Craiului pe stanga si Bucegii pe dreapta (parearea mea  ca iarna, daca nu e ceata, e cea mai frumoasa asezare omeneasca); coborati in Ciocanul si Sirnea (primul sat turistic) uitate de Dumnezeu intre munti, dar cu oameni intreprinzatori care cresc struti care, culmea, dupa ce-i vezi in tarc iti sunt serviti la masa in diferite moduri, de ce n-or creste cocosei de munte? Plecati repede de acolo si va continuati drumul pana-n Moieciu si deja aveti doua optiuni: faceti dreapta pe Cheile Gradistei catre Moieciu de Sus sa vedeti ce s-a mai construit sub Bucegi sau mergeti inainte si intrati in Bran ; vizitati celebrul castel ,se pare ca fara mobila, dati o tura prin bazarul cu substanta balcanica si iz de branza de burduf in coaja de brad ,  cu marfa chinezeasca si “artizanate” cu vampiri, vampirasi si alte aratari;  si… daca tot sunteti acolo mergeti putin mai departe  pe Cheile Rasnoavei si pe la cetatea taraneasca a trandafirilor, Cetatea Rasnov care, din pacate ,a inceput sa se prabuseasca. La intoarcere, noi va asteptam cu o ciorba de vitel facuta la ceaun afara, o tuiculita si sa speram ca ne ies placintele. Daca esti iubitor de drumetii sau ai vrea sa vezi locuri de o reala frumusete, te invitam (timp vara-toamna) la un traseu prelungit in cea mai salbatica zona a dragoslavelor ; Din Valea Crovului (limita de nord-vest a Dragoslavelor) urcam pe Vf Santiliei (aici odinioara se intalneu targovetii din cele trei judete: Brasov, Arges si Dambovita iar targul dura 0 saptamana) iar de aici ,ne putem orienta spre varful Leaota, pe creasta principala spre sud .Deasemenea putem sa continuam spre est si sa trecem in Bucegi prin zona Strungile, coborand la cabana Padina.

Pentru aventurierii iubitori de off-road, catararea spre Coltii Ghimbavului, prin rauri si paraie,  pe Prislop la vanatori de munte, pe varful Leaota sa dai cu batul in Bucegi si sa vezi acum locurile virgine pe unde se face partia de schi si legatura Vaii Prahovei cu culoarul Rucar- Bran sau un traseu  pe Valea Andriesului pana in vf. Capitanul si de acolo prin Muntisorul pe Vf Papusa la peste 2300 m altitudine, sa frigem o oaie (sau mai bine o luam cu noi si o facem omeneste la cabana) , sau…sau pe Valea Cheii pana in Fundata, va fi o adevarata eliberare de stres si totodata o desfatare a sufletului.

Ce trebuie sa mai stiti daca porniti pe munte, e ca trebuie sa aveti la voi haine mai groase, incaltari care fixeaza glezna si talpa aderenta, un fluier , o lanterna , un bidonas de apa si multa voie buna.

Descrierea fizica a localitatii:

Dragoslavele este asezat intre muntii din partea de Nord-Est a judetului Muscel( actualmente inglobat in judetul Arges), pe soseaua nationala ce leaga Brasovul de Campulung si pe soseaua Targovistei la Km 0-2.

Hotarele : la rasarit cu Judetul Dambovita si cu Brasovul prin culmea de despartire a scurgerii apelor; la apus cu comuna Namaesti pe culmea Magurei, prin varful Pravatului si pe culmea muntilor Plaisor si Fantaneaua; la miaza-noapte cu muntele Sohorat prin apa vaii Frasinului si cu Com. Rucar prin parul lui Carceiu, prin linia despartitoare dintre livezile ( la pasuni, fanete inainte li se spuneau “la livezi”) Rucarenilor de ale Dragoslovenilor din Vartopiele; de la extremitatea de nord a acestei linii , hotarul coboara in cheia Ghimbavului la Saritoare , iar de aici urca pana la Rapa Rosie in varful Coltilor, coboara in fantana neagra din Zabava si merge pe deasupra pasunilor rucarenilor in valea Crovului ( sau grofului dupa unii ar fi vorba de muntele unui notar=groff sas sau ungur), inconjoara partea de apus a muntelui Sfantu Ilie si intra in Valea Rudaritei. De aici restul hotarului de nord se margineste cu muntele Fundata ( fost al dragoslovenilor, dar vandut in vremuri de restriste) prin apa vaii Rudarita pana la poienile Mitarcii, coboara in Rudarita la Scaldatori si urca pe vechea frontiera ( cu Transilvania in Com  Moieciu de Sus)) la sugrumatura Sleul Mandrului. La miaza-zi se invecineste cu comuna Stoenesti prin valea Mateiasului si muntele Runcu si cu muntii Priseaca, Fagetel, Geabelea- pana in varul Leaotei.

Cateva date istorice :

Intemeierea si denumirea satului se bazeaza pe doua legende ce se intrepatrund cu dovezile istorice.

Dupa hrisoavele de le Matei Basarab , dragoslovenii si rucarenii ar fi ardeleni din partile hategului si erau rudari , adica aurari pe seama domneasca, bucurandu-se de anumite privilegii. (rudar deriva de la slavonescu ruda= stanca ,minereu, astazi cuvantul a suferit o schimbare de sens si e atribuit in special unei ramuri tiganesti de lucratori ai lemnului). Ei ar fi trecut muntii prin Gorj si Mehedinti sub o capetenie a lor, Dragoslav, apoi au parasit Oltenia si au plecat spre rasarit ,neparasind zona muntoasa, si s-au asezat la poalele masivului pietros “Vartopiele”, in partea numita pana astazi “Valea caselor”.

Insa legenda satului, prin traditie pastrata de la stramosi spune ca intemeietorul satului ar fi fost Dragos, una din capeteniile oastei cu care Negru-Voda a trecut dincoace de munti in locul numit Pravat, deal asezat in sud -vest de Dragoslavele , apoi oastea ajunge la Campulung si izgoneste cetele de tatari de prin locurile acelea cu ajutorul capitanilor de osti ragos, Badea si Stoian.Dupa biruinta , viteazului capitan , voievodul ii daruieste un tinut intins asezat intre Pravat si culmea muntilor spre miaza-noapte iar spre rasarit cat putea sa vada cu ochii. El s-a asezat aici cu o parte din osteni si asa s-a intemeiat satul Dragoslavele si si-a luat numele dupa Dragos. Tot astfel si ceilalti capitani Badea si Stoian sunt intemeietorii satelor Badeni si Stoienesti , asezate spre miaza-zi de Dragoslavele . Cel mai important eveniment din viata satului s-a petrecut in prima  domnie a lui Radu Mihnea (1611-16) cand un mare boier , Vintila Vornicu, ” s-a pus in spinarea satenilor din dragoslavele de i-au rumanit in sila si in puterea lui cu niste hrisoave si carti rele si fara nicio treaba” ( rumanitul insemna a transforma oamenii liberi in clacasi pe mosia unui boier). Acelasi lucru s-a intamplat si-n comuna vecina ,Rucar, unde satenii nu se puteau impaca cu ce indurau de la Doamna Florica , fata lui Mihai Viteazul, si a determinat o mare parte din populatia satului sa fuga peste granita, prima data in Ardeal, in tara Barsei apoi in Tara Moldovei , in muntii Vrancei, intemeind acolo satele Dragosloveni si Rucareni ( Soveja de astazi, unde portul si limba nu sunt moldave ci muscelene). Matei Basarab cand ajunge domn, ca semn de impacare cu Vasile Lupu , zideste in 1645 Manastirea Soveja nu in capitala tarii cum facuse Vasile Lupu ci in Soveja care a ramas pana astazi o interesanta insula etnografica.

Iata un fragment popular al Sovejenilor in care isi descriu origine si totodata   o scena prin care dragoslovenii si rucarenii si-au aratat nemultumirea fata de primul Domn fanariot, Mavrocordat. (trecand muntii , fanariotului i s-a stricat trasura iar satenii dragosloveni si rucareni i-au dat un car fara obieziile toate .Este lesne ce s-a intamplat si ostenii nu au avut pe cine aresta caci “invinuitii” luasera deja drumul pribegiei la fratii lor din Moldova.

Eu sunt puiu de voinicel/ den rucarul den muscel/den rucar si dragoslavele/cari sunt sovejei mame

Batranii nostri spuneau/ca stramosii de acolo erau /ne mai spune numele/numele si obiceiurile

Port sarica, cojoc si suman/portu vechiu de cioban/femeile fota zisa si catrinta/iar pe cap poarta caita

Incaltate cu opinci/si-nbracate cu sarici/portu nostru mostenit/cu cari ne-am pomenit

Al doilea rand ei au plecat/de teama lui mavrocordat/cand ei l-au nesocotit/cand pe-acolo-au pribegit

Daca trasura i s-a stricat/ei car fara obeziile toate i-au dat/insa cu turcii s-a impacat/si-arasi scaunul si-a luat/si cand de iau urmarit/ei cu totii au fugit/ pana la a Susitei vale /pe a muntilor carare/cu desagii in spinare /cu nevestele impreuna /si cu copiii de mana.